Glanda tiroida si rolul ei

    Functia normala a glandei tiroide consta în secretia L-tiroxinei (T4) si 3,5,3'-triiodo-L-tironinei (T3), hormonii activi tiroidieni care influenteaza multiple procese metabolice . Afectiunile tiroidei se manifesta prin alterari calitative sau cantitative în secretia hormonala, marirea tiroidei (gusa) sau ambele. Secretia insuficienta de hormoni determina hipotiroidie sau mixedem, în care scaderea consumului caloric (hipometabolismul) este caracteristica principala. În mod contrar, secretia excesiva a hormonilor determina hipermetabolism si alte manifestari denumite hipertiroidie sau tireotoxicozå.
    Marirea glandei tiroide (care cântåreste în mod normal 15-18 g la adult) poate fi generalizata sau focala. Marirea generalizatå poate fi asimetrica, lobul drept având o tendinta mai mare la
crestere decât lobul stâng. Gusa poate fi asociata cu o secretie hormonalå crescuta, normala sau scåzuta, în functie de afeciunea determinant .
    Tiroida normală la adult are forma literei H și este alcatuită din doi lobi(drept și stâng), uniți printr-un istm (porțiune de țesut glandular). Fiecare lob masoara 2,5-4 cm in lungime, 1,5-2 cm in latime, 1,5 cm grosime.
    Volumul tiroidia variaza in functie de sex, zona geografica,varsta. La adult volumul mediu este 25 ml la barbati si 18 ml la femeie.

 varsta(ani)  6  7  8  9  10  11  12  13  14  15
 baieti  5,4  5,7  6,1  6,8  7,8  9  10,4  12  13,9  16
 fete  4,9  6,3  6,7  8  9,3  9,8  11,7  13,8  14,9  15,6

    Tiroida este învelită la exterior de o capsulă fibroasă din care pornesc septuri fibroase ce împart glanda în pseudolobi, la rândul lor alcatuiți din vezicule, numite foliculi sau acini (unitatea structurală a tiroidei)
În interiorul foliculilor se găsește un coloid proteic care conține o singură proteina , tireoglobulina, din care sunt sintetizați hormonii tiroidieni: T4 ( tiroxina) și T3 (triiodotironina).Tiroida conține și o populație redusă de celule parafoliculare (celule C) care secretă calcitonina și pot cauza carcinomul tiroidian medular, prin transformare maligna.

    Secreția de hormoni tiroidieni (tiroxina- T4 și triiodotironina-T3) este stimulată de către un alt hormon numit TSH (Thyroid Stimulating Hormone) care este secretat de glanda hipofiza (glanda situata la baza creierului controlează, în afară de funcţia tiroidei (prin intermediul TSH) , secreţia glandelor corticosuprarenale (prin intermediul ACTH), funcţia testiculului/ovarului (FSH şi LH), creşterea liniară (hormonul de creştere), secreţia lactată în perioada de după naştere (prolactina), metabolismul apei libere din organism (ADH- hormon antidiuretic) ). 

    TSH u este eliberat în sange, ajungând pe această cale la nivelul tiroidei; stimulează sinteza de T3 şi T4, precum şi eliberarea acestora în circulaţie; are efect trofic pe glanda tiroidă. In condiţii normale menţine nu doar funcţia ci şi dimensiunile şi structura normală a acesteia, în exces determină creşterea în dimensiuni (guşă); deficitul de TSH, pe de alta parte, poate conduce la atrofia ţesutului tiroidian;


     Funcția glandei tiroide este extrem de importantă pentru organism. Actioneaza asupra diverselor viscere, aparate si sisteme : 

- efect morfogenetic: maturarea SNC, procesul de crestere, maturare osoasa

sistemul nervos central: hormonii tiroidieni susţin procesele cerebrale superioare (gândirea logică, limbajul, etc); în exces duc la agitaţie, anxietate, atacuri de panică; când sunt deficitari duc la tulburari de memorie, somnolenţă, lentoare.

aparat cardiovascular:  tahicardie (creşte frecvenţa cardiacă), creşte forţa bătăilor cardiace, se intensifică circulaţia sângelui pentru a face faţă necesităţilor crescute de oxigen, apare vasodilataţie cutanată pentru a ajuta la disiparea căldurii produsă de metabolismul general accelerat; tensiunea arterială rămâne în general normală, doar o creştere uşoară a valorii sistolice fiind obsevată uneori. Hipofunctia tiroidiana determina bradicardie (scaderea freceventei cardiace), debit scazut, blocuri atrioventriculare.

aparat respirator: creşte frecvenţa şi profunzimea respiraţiilor; în cazul excesului hormonal respiraţiile devin foarte frecvente şi superficiale.

digestie: menţinerea unei funcţii digestive normale; excesul determină accelerarea tranzitului (scaune frecvente);deficitul  T3 şi T4 duce la încetinirea tranzitului intestinal (constipaţie);

sistem osos: hipertiroidia detremina osteoporoza si hipercalcemie iar hipotiroidia cresterea densitatii osoase.

efecte neuromusculare: hipertiroidia determina cresterea turnover-ului proteic simiopatie proximala iar hipotiroidia crampe musculare.

efecte endocrine: nivelul prolactinei poate sa creasca in hipotiroidismul primar, nevoia de insulina creste la pacientii cu Dz si hipertiroidism, dereglarea secretiei de FSH, LH si tulburari de ciclul menstrual, la barbati poate aparea ginecomastia in hipertiroidism.

nivelul lipidelor din sânge: hormonii tiroidieni determină mobilizarea grăsimilor din depozite cu scădrerea acestora; sub influenţa acestora nivelul colesterolului, trigliceridelor şi fosfolipidelor din sânge scade, nivelul acizilor graşi liberi creşte;

metabolismul glucozei: creşte uşor necesarul de insulină prin formarea de glucoza (glicoliza şi gluconeogeneza) şi prin creşterea absorbţiei acesteia din intestin; în acelaşi timp creşte captarea acestui nutrient la nivel celular pentru a susţine metabolismul crescut;

- necesarul de vitamine: sub influenţa hormonilor tiroidieni creşte necesarul de vitamine (de aceea în hipertiroidie, în afara rezolvării specifice a excesului hormonal se recomandă suplimentarea cu multivitamine);



Comments